Cramele din Nord-Vest – Partea 2: Satu Mare

02.06.2018, Ciprian Adrian Breban – colaborator “Respect Pentru Vinul Romanesc” – CrameRomanesti.ro

Imi propusesem de ceva timp sa mai ’dau o tura’ pe la producatorii (putin...) mai mari din zona de Nord-Vest a Romanicii noastre cu scopul (sperat) de a vedea ce-si-cum s-a mai progresat. In plus, vroiam sa vad care dintre crame ofera conditii cel putin decente de vizitare si degustare, data fiind intentia noastra, a celor care lucram la proiectul R.P.V.R.-CrameRomanesti.ro, de a lansa, cat de curant, si componenta de turism oenologic. Cum prima tentativa (cea din toamna lui 2017) s-a soldat cu un esec, din varii motive, mai mult sau mai putin obiective, ’preumblarea’ am reusit-o abia in primavara acestui an, chiar in ziua de Sf. Gheorghe (pe 23 Aprilie)...

Dupa ce am incheiat partea de crame salajene (despre care s-a povestit [AICI]), am trecut si in judetul vecin...

Crama Dobra (SM)

Din ce stiu eu, la acest moment, ’Dobra Wine’ are cultivata cea mai mare suprafata de vita-de-vie din partea aceasta de tara, undeva in jur de 300 ha !? Si nu e putin... DELOC ! Mai ales in aceste vremuri, cand forta de munca e din ce in ce mai greu de gasit. Si in Satu Mare, ca mai peste tot in tara, foarte multi sunt plecati prin tari straine, la munca. Nu toti, dar cei ramasi (in mare parte...) prefera sa „munceasca” pe terasa, la bufetul satului, cu o bere rece in fata, decat pe camp. Traiasca ajutorul social ... si ai sai sustinatori !? Pentru a face fata (cel putin la cules) s-a investit intr-o combina de recoltat struguri. Costa ceva dar, din ce am vazut, merita ! Mai ales daca ai ditamai suprafata cultivata...

Crama se gaseste chiar la intrarea in satul Dobra (comuna Supur), fiind extrem de usor de ajuns la ea. Nu acelasi lucru se poate spune despre viile de pe care sunt culesi strugurii. Pentru a putea ajunge sus, pe platou, iti trebuie musai ’4x4’. Si un ’sofer’ ... nu un ’conducator auto’! Dar daca ajungeti in vizita, gazdele se ocupa si de acest aspect. Prntru ca e pacat sa ratati privelistea de acolo. Credeti-ma !

Lucrurile ’se misca’ si aici. Proprietarul are noroc ca si-a strans in jurul sau o echipa tanara, entuziasta, dornica sa performeze. Pe partea de vinuri nu stau rau, sunt in plin proces de rebranduire, au un oenolog nou, cu experienta (adus din tara vecina) si de la care asteapta rezultate. Materie prima exista, har domnului...

Pont: contactati-i (sunati-i) din timp, in cazul in care doriti sa ajungeti pe la ei. Sunt atat de prinsi cu munca incat s-ar putea sa aveti surpriza sa nu-i gasiti la crama, daca ajungeti neanuntati. Si ajungem iar la „problema 4X4” enuntata mai sus :) Dar sunt si foarte flexibili in organizarea unei vizite cu degustare ...

Informatii despre ei gasiti [AICI : ]

Crama Familia Hetei (SM)

La Beltiug are loc, în fiecare an, undeva în luna August, Festivalul Viei şi Vinului. Podgorenii din Beltiug au reușit să fie primii, în județul Satu Mare, care organizează un astfel de eveniment. Beltiugul are o tradiţie multi-seculară în arta vinului, faima licorilor produse din struguri, în această regiune, trecând dincolo de granițele județului și chiar ale țării. Festivalul este organizat într-un spirit pur șvăbesc, şi adună majoritatea producătorilor locali, dar și din podgoriile învecinate.

Am făcut această scurtă introducere tocmai pentru a sublinia seriozitatea cu care privesc vinificaţia oamenii acestor locuri. În Dealul Hagăului sunt săpate peste 350 de pivniţe (!) în care gospodarii îşi păstrează vinurile cele mai bune, lucru pentru care Beltiugul poate intra, liniştit în Cartea Recordurilor.

Pornită la început ca un hobby, ca mai toate investiţiile româneşti în viticultură, producerea vinului a devenit, destul de repede, pentru Familia Hetei, o adevărată afacere. De familie, dar o afacere. La care muncesc cu drag, cu pasiune.

În acest moment sunt cultivate cu viţă-de-vie în jur de 15 ha, urmând să se mai planteze în acest an încă 8. Găsim aici atât foarte cunoscutele Chardonnay, Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească, Feteştile (Neagră şi Regală) dar si soiuri mai puţin întâlnite pe la noi: Syrah, Cabernet Franc şi Furmint. Vă recomand, ca de obicei, să gustaţi din toate... dar să nu rataţi, sub niciun motiv, Syrah-ul şi Feteasca Neagră ! Aaa... şi Pinot Noir-ul! Cel din urmă, în primul rând pentru diversitate. Are o aromă subtilă de ... muşchi reavăn de pădure. Dacă ajungeţi în zonă şi vizitaţi via (ceea ce vă recomand din toată inima) o să şi aflaţi de ce ;)

Pe lângă pivniţa din deal, cu amprenta rustică atât de apreciată de străini, mai au şi magazinul de prezentare şi o sală foarte cochetă, pentru degustare. Şi, lângă, o terasă ... cu grătar amenajat, ceaun, alea-alea. Că vinurile, mai ales alea grele, au nevoie de o mancărică pe măsură care să le susţină. Iar la Familia Hetei le găsiţi pe toate!

Pont: în Beltiug există mai mulţi producători care îmbuteliază şi vinifică la modul profesionist, cu utilaje moderne. Merită vizitaţi toţi, iar pentru asta nu vă ajunge o singură zi. Drept pentru care veţi avea nevoie de cazare. Iar din acest punct de vedere, singura soluţie cât de cât la îndemână este cea de la Mihăieni, cam la 5 km depărtare. Au şi ştrand cu apă termală acolo, găsiţi informaţii în online...

Informatii despre ei gasiti [AICI: ]

Crama Teodor (SM)

Din capul locului ţin să vă spun că aici am zăbovit cel mai mult. Din două motive, „mari şi late” cum ar zice un ’confrate’. Primul ar fi că reuşisem să-mi disponibilizez mai mult timp din cauză că la Nachbil am dat peste un grup organizat de persoane, aflate în toiul degustării, şi nu se cade să deranjezi oamenii când se găsesc în „miezul problemei”. Al doilea este că domnului Giurgiu Teodor, proprietarul cramei, îi place să povestească mult vinul. Foarte mult ! Şi se pricepe să-l povestească şi foarte bine... pentru că-l iubeşte, îl respectă şi îl apreciază.

Crama, în sine, este o mică bijuterie. O arhitectură inspirată, vestiare pentru angajaţi, utilaje de vinificaţie de ultimă oră, butoaie noi, de calitate, via aranjată, o sală fermecătoare de degustare ... totul respiră a profesionalism şi dedicaţie. Este cea mai recentă investiţie (din ce ştim noi) în domeniu, din Nord-Vestul ţării, şi promite enorm de mult. Este făcută cu cap, cu planificare minuţioasă şi cu bani ... cu foarte mulţi bani. Parte din fonduri europene, parte investiţie personală.

Soiurile cultivate sunt: Sauvignon Blanc, Tamaioasa Romaneasca, Riesling de Rhin, Pinot Grigio, Traminer Roz, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Merlot, Cadarca si Pinot Noir. Desi de-abia acum ies pe piata, au si impuscat doua medalii de Argint, la sfarsitul lui Ianuarie, la concursul de vinuri Pistonul de Aur de la Braila, pentru Sauvignon Blanc 2017 si Pinot Grigio 2017 (probe de tanc).

Planurile de viitor includ construirea unei crame pentru „baric-uri”, in deal, o pensiune, loc de pescuit, un mini-centru de SPA, spatiu de joaca pentru copii ! Toate vizeaza transformarea cramei intr-un loc de recreere atat pentru „oenofili” cat si pentru familiile lor.

Nu am sa va dezvalui mai multe lucruri despre Crama Teodor pentru ca avem deja organizata o a doua vizita la ei, de data aceasta insotiti de un grup mult mai mare de ’impatimiti ai vinului’, ocazie cu care va voi povesti mai multe...

Pont: sa va pregatiti foarte bine, cand mergeti la ei in vizita ! Mai ales din punct de vedere ...cum sa-i zic... ’fizic’. Pentru ca veti degusta mult (si bine) ;) Anuntati-va din timp vizita si (neaparat!) optati pentru ’pachetul turistic’ mare (adica platouri reci si fel de baza), cum am facut noi. Ne veti multumi ulterior !

Informatii despre ei gasiti [AICI: ]

O concluzie (trista) la o vizita, de altfel, reusita (asa, de final...)

Lucrurile se misca, atat la cramele din Salaj cat si la cele din Satu Mare. E drept ca in viteze diferite, dar se misca. Inca mai sunt minusuri, mai sunt probleme (nu putine) de rezolvat. Atat pe partea de productie (si la factorul uman si la echipamente) cat si, mai ales pe partea de vanzare. Ultima mi se pare chiar mai mare. Degeaba producem (bine si chiar foarte bine) daca nu vindem !? Vine din nou toamna si noi suntem cu beciurile (depozitele pline) ... si atunci, ca sa scapam de surplus, vindem (mult...) mai ieftin, aruncam vinurile pe supermarket-uri, etc...

Cel mai mare ’minus’ pe care l-am constatat este la capitolul MARKETING. Conceptul inglobeaza o gramada de componente si, aproape pe fiecare, podgorenii nostri abia daca ar lua nota de trecere. Iar chestia asta este valabila nu doar aici, in Nord, ci aproape in toata tara. Nu stim (cateodata nici nu vrem!?) sa ne promovam, ne multumim cu putin. Si ne plangem: de legi, de guvernanti, de vreme, de ghinion, de muncitori, de preturi... toate sunt de vina! Niciodata NOI ! Cand vom invata sa ne si promovam (sau cand o sa-i lasam pe altii sa ne invete) abia atunci ne vom putea propune „sa ne batem cu cei mari” ! Pana atunci, din pacate, lupta e cu ... vinurile la pet, „de pe marginea drumului”...