Avincis -2017 : intre „traditie” si „modernitate”

Rino Pinto – colaborator “Respect Pentru Vinul Romanesc” – CrameRomanesti.ro

La invitatia familiei Stoica, anul acesta am petrecut sarbatoarea Rusaliilor pe drum (o parte ...) si la Dragasani. Cum trebuia sa parcurgem, pana la aceasta straveche zona viticola, aproape 500 kilometri, ziua de duminica am fost mai mereu pe drum. Lucru nu neaparat negativ, avand in vedere ca am reusit, cu aceasta ocazie, sa ’bifam’ si cateva obiective turistice din zona, manastirile Hurezi si Cozia dar si ineditul Muzeu al Trovantilor de la Costesti.

Picnicul anual Avincis - 2017

Primul lucru pe care l-am remarcat schimbat fata de acum cativa ani a fost drumul de acces. Acum se poate ajunge pe asfalt pana in fata ’domeniului’, lucru pentru care autoritatile trebuie felicitate. Poate la fel de importante sunt si marcajele, pe care le-am regasit in fiecare intersectie. Iar acesta e un lucru destul de important pentru ca n-ai vrea sa ratacesti printre vii, prin soare ... in loc sa stai la umbra, in crama, cu un pahar de vin bun alaturi !

Gazdele au avut amabilitatea de a intampina, cu un pahar in mana, fiecare invitat. Iar asta n-a fost deloc usor, in cele doua ore rezervate ’primirii musafirilor’ intrand pe poarta domeniului peste... 200 de persoane !

Organizarea a fost impecabila iar ’Domeniul Vila Dobrusa’ este pur si simplu extraordinar ! In ciuda suprafetei mari, totul este perfect gandit si asezat, o imbinare deosebita intre natura si arhitectura ! Iar daca mai pui si privelistea cu care e binecuvantat, cu Oltul care curge lin in departare, cu viile ordonate in randuri perfect aliniate, cu aerul curat si linistea care domneste peste tot, atunci chiar poti sa afirmi ca te afli intr-un mic paradis.

„Avincis Vinuri”

Despre strugurii cultivati, stilul de vinificare si vinurile propriu-zise se pot spune foarte multe. Aici si acum am sa incerc sa ma limitez la noutatile si lucrurile mai putin cunoscute despre Avincis:

- nu imbuteliaza pe loturi. Astfel se asigura ca acelasi vin, deschis la Constanta, va avea un gust similar cu cel deschis la... Baia Mare.

- cele doua cisterne de inox in care se obtine vinul din Pinot Noir au o forma oarecum atipica, necesara insa pentru a extrage mai bine culoare de la acest strugure pretentios

- recent au lansat un vin de desert care se anunta un adevarat hit: „Cuvee Amelie”, in sticla de 375 ml, este obtinut in totalitate din Tamaioasa Romaneasca

- „Cramposia Selectionata”, la albe, si „Negru de Dragasani” sunt cele mai cerute vinuri, producatorul facand din ce in ce mai greu fata comenzilor (atat interne cat si externe), lucru cu care nu stiu cati producatori romani se pot lauda...

- pe langa cele doua vinuri amintite, din ce am degustat, cel mai mult m-a uimit (in sensul foaaarte bun!) asamblajul „Feteasca Regala – Pinot Gris – Tamaioasa Romaneasca”. Foarte bun, echilibrat, perfect pentru serile lungi de vara. Reusit si „Pinot Noir”-ul, unul din cele mai bine facute de pe la noi !

- „pe surse” (unele extrem de ...directe si ’avizate’) am aflat ca, in curand, isi vor completa oferta cu, cred, singurul lucru care le lipsea: un spumant ! Din pacate nu am reusit sa aflu foarte multe amanunte, doar ca va fi realizat prin „metoda traditionala”.

Minusuri (ca trebuiau sa fie si d’astea...)

- din pacate gazdele ne-au dat si o veste mai putin asteptata: Ghislain Moritz, de sapte ani vinificatorul deosebitelor vinuri ’Avincis’, se va reintoarce in Franta natala! Crama nu ramane ’descoperita’, insa, beneficiind de serviciile unui adevarat „consiliu oenologic”, din care de ceva vreme face parte ca si consultant si cunoscutul Federico Giotto ! Ramane insa regretul ca Romania pierde un tanar vinificator extrem de talentat. Vom auzi insa sigur, in curand, de vinuri deosebite semnate Ghislain Moritz. In Alsacia sau ...oriunde il vor purta pasii !

- Dragasaniul este un oras mic, care pare incremenit in trecut si care, din pacate, nu este deloc ofertant in ceea ce priveste capacitatile de cazare si petrecerea timpului liber iar cele cateva restaurante existente sunt mai mult niste pub-uri. De altfel, intalnim prea putine ’semne’ care sa ne indice faptul ca ne gasim intr-o patrie a vinului. Doar ’vinul casei’, la pet-uri de 1, 2 sau 5 litri, scos la vanzare pe marginea santului, in soare ... !

- „Drumul vinului” din Dragasani sufera mult la capitolele ’marcaje’ si ’accesibilitate’ : in afara de „Avincis” exista marcaje doar catre „Casa de vinuri Iordache” si „Crama Stirbey”. Iar pe drumul spre aceasta din urma mai sunt insirate si „Crama Bauer” si „Domeniul Dragasi”. Pe langa „Bauer” poti chiar sa treci linistit fara sa stii ce e acolo ! Si e pacat pentru ca fac vinuri deosebite dar, din ce am discutat cu multi din cei prezenti la picnic, sufera destul de tare la capitolul promovare. Iar asta nu cred ca provine neaparat din ’rigoarea’ nemteasca...

In loc de ’concluzie’...

... pur si simplu am sa citez putin din ’cuvantul gazdelor’:

„ Cea mai mare realizare a noastra este faptul ca sunteti, astazi, intr-un numar atat de mare aici, ca scrieti atat de frumos despre noi, despre vinurile noastre...”