Vin si gastronomie. La Fontana, undeva in Nord !

Rino Pinto – colaborator “Respect Pentru Vinul Romanesc” – CrameRomanesti.ro

Cand te pregatesti de un „festival de vin si gastronomie”, mai ales daca a ajuns deja la editia a III-a, clar iti netezesti/cureti/purifici cu zile bune inainte tot ceea ce inseamna papile gustative, simturi olfactive, acuitate vizuala etc. Pentru a te putea bucura pe deplin atat de specialitatile din plan culinar dar si (in primul rand...) de vinurile premium, deloc putine, pe care, cu alte ocazii, nu prea ai avea cum sa le intalnesti. Asa, adunate impreuna ;) Si mai speri ca evenimentul sa fie mai bun, macar cu putin, decat precedentul.

Ei bine, se pare ca Adriana si Sergiu, amfitrionii evenimentului gastro-oenologic de la Baia Mare, detin secretul de a ’face-si-mai-bine’. La fiecare din primele doua editii am cazut cu totii de acord ca „dom’le, a fost deosebit ! chiar nu stiu ce putea sa fie facut mai bine ?!” Si uite ca, in anul urmator, descopeream ca ceva a fost ’mai altfel’, mai deosebit, mai atractiv.

Nu vreau sa va plictisesc cu o introducere mult prea lunga... Probabil ca multi dintre cei ce cititi aceste randuri ati facut parte (macar o zi) din „povestea” festivalului. Si ati trait (cu adevarat) toate momentele de varf, toate surprizele, toate ’chestiile faine’ care fac ca un astfel de eveniment sa devina unul de neuitat. Drept pentru care am sa trec la lucrurile concrete care, personal, le-am considerat demne a fi amintite aici...

VINURILE

In mare, producatorii prezenti au fost cam aceeasi ca si la primele doua editii. Cu putine exceptii. Drept pentru care s-a putut face o comparatie intre vinurile aceluiasi producator, in ani consecutivi. Si ti-ai putut face o mica idee inspre ce se indreapta, ce se doreste si ... ce se reuseste.

Dobra Wines – desi au confirmat participarea ’in ultimul moment’, au venit pregatiti. Cu vinuri bune si promitatoare. Au depasit 300 de ha cultivate, ceea ce pentru un nou-venit nu e putin. Deloc. Sunt in plin proces de rebranduire, pregatesc etichete noi, au un nou oenolog si persoane noi pe partea de marketing. Persoane tinere, ’din domeniu’, cu entuziasm si dorinta mare de a face lucrurile ’ca la carte’ ! Asteptam ;)

Cramele Recas – la ’banatenii mei’ m-am intalnit, pentru prima data, cu ’varianta lor’ de Negru de Dragasani. Fara a excela la capitolul tipicitate, vinul, aflat din ce am inteles la chiar prima editie, e bun, are ce-i trebuie. Iar eu nu ma numar, oricum, printre cei care ridica in slavi „tipicitatea”. E buna, e de cautat, dar nu e o conditie neaparat obligatorie pentru ca un vin sa fie reusit. Pentru ca, pana la urma, tocmai acesta e unul din motivele pentru care vinul e o bautura ’unica’, de neegalat – caracteristica lui de a fi ’altfel’, de a fi mereu diferit, cu particularitati schimbate, de la regiune la regiune, de la an la an. Chiar daca provine din acelasi soi, aceeasi ’clona’.

Petro Vaselo – ceilalti reprezentanti (cu ’pedigree’ italian) din Banat. Am avut timp doar de Bendis Rose si ... OVAS. Mult timp (...) Cautati-le, cumparati-le si bucurati-va de ele. Nu conteaza unde le gasiti, pretul (la vinurile adevarate, sunt doar niste cifre), ci doar temperatura la care le serviti ! Si, da... si ’compania’. Iar, daca aveti ocazia, sa-l cunoasteti si pe Marco. Da, ’baiatul acela care lucreaza vinurile’. E bun ! Ca... OVAS-ul !

Domeniul Vladoi – la ei la stand am castigat un pariu. Pacat ca n-am specificat miza... Am pariat ca, nici din 200 de incercari, cunostinta mea nu va ghici din ce soi e facut „vinul acela alb”, serios si sobru. Cabernet Sauvignon vinificat in alb . Foarte bun ! Cei doi ’Vladoi’, Anca si Ion, n-au astampar. Cauta, verifica, inoveaza, incearca orice ...dar sa fie ’altfel’. Mai si gresesc dar de cele mai multe ori reusesc. Iar C.S.-ul alb amintit e o noua reusita. La ei am baut, la WineUp la Cluj daca nu ma insel, si un vin facut (si...) din struguri Mamaia. Foarte bun si acela.

Crama Ratesti – acolo au avut loc, recent, niste miscari interesante ’de trupe’. Au sosit intariri pe partea de consultanta tehnica. De fapt a fost un fel de ’2 in 1’, in sensul in care primesc, la pachet, si consultanta pe partea de marketing. Si nu numai... O lovitura buna ! Vinurile sunt OK, cu varfurile Cabernet Sauvignon si Feteasca Regala, si au potential inca destul de crestere. Asteptam sa vedem ce (si cand...) vor putea sa ’scoata’ si din noua crama.

Cramele Halewood – zeitatile (monstrii mai mult..) Rhea, Kronos si Neptunus. Si... ’restul’. Restul fiind in cazul de fata „Colina”. Pe cel roze, in varianta Magnum, l-am avut in evaluare la unul dintre masterclass-uri. Nu prea (mai...) imi plac vinurile roze. Sau rose, cum vreti. Decat cele cu o aciditate corespunzatoare, si asa... mai serioase, de felul lor. Iar la cat de serioase pot fi rose-urile... Rau n-a fost dar schiopata tocmai la aciditate. Iar sa obtii o aciditate ’clasa-ntai’ in Dealu Mare e aproape acelasi lucru cu a cauta alcool in ... Dubai. Se poate dar mai greu.

Corcova R&D – se pronunta Cor-có-va, cu accent ’pe al doilea ’o’. Mi s-a mai spus de „n” ori (cu alte multe ocazii). Promit ca nu mai gresesc. Aici am baut un Sauvignon Blanc bun de tot. Serios, chiar putin batos (ca era si tinerel) dar bun, dom’le bun. De dus sefului cand iti acorda o zi libera. Dar nu sotiei ! Decat in cazul (complicat) cand sotia ti-e si sef. Pentru sotia „ne-sefa” au ’Dessert’. Nu mai tin minte cupaj de ce e dar a mea vroia sa mai ceara o ’mostra de test’. Cu greu am facut-o sa renunte. Nu de alta dar am convins-o atat de greu sa treaca pe seci... Pe celelalte le-am gustat cu alte ocazii. Nu poti sa dai gres cu niciunul dintre ele.

Domeniile Sahateni (Aurelia Visinescu) – Aurelia e o figura aparte in ceea ce inseamna oenologie in Romania. Lucreaza vinurile (mai ales cele din gamele superioare) atat de mult incat nu stiu cati iubitori ai vinului se pot lauda ca le-au inteles pe deplin. Sunt atat de pline de personalitate si arome (primare, secundare, tertiare si ... la ea cred ca sunt si pe al 4-lea strat!) incat ori te indragostesti de ele ori ramai ... interzis ! Mie-mi place Pinot-ul, mult. Iar cele „3 fete negre” sunt de-a dreptul fatale. Si ca orice lucru rar ...costa. Eu va recomand sa incepeti cu cele din gama „Nomad”. Se gasesc si in retail si sunt accesibile. Atat ca pret cat si ca ... profunzime.

Chateau Vartely (& Produse Moldovenesti) – de Taraboste si de ’individe’ nu m-am atins. Le-am mai intalnit, m-am imprietenit cu ele, ba chiar am adus cateva exemplare chiar „de la mama lor, de acasa”. Seful dacilor e „tat’al lor” ! E de luat in seama si gama entry, cu vinuri bune, corect executate, cu RPC-uri de top pentru Romania. In schimb ne-am dedat la ’distilate’: rachiu din cidru de mere, Divin’uri, Kvint’uri si... alte Berze. Atat la standul lor cat si la masterclass-ul tinut de prietenul Razvan. Care, mai ales cu ’batranul’ XO, ne-a „stins lumina”. Dupa care ne-a spus si pretul. Si ne-am calmat. Dar de aia „se merita” sa mergi pe la degustari, festivaluri si ... saloane. Sa-ti mai clatesti ochii si cu un Cezanne, Monet sau Picasso, in materie de bauturi. D’alea originale, nu imitatii.

Crama Girboiu – la cat vin, produs de ei, am incercat / testat / evaluat in ultimii ani, ar trebui sa boteze o parcela cu numele subsemnatului ! De Feteasca Neagra, daca se poate ! Imi plac toate, sunt bine pozitionate in piata, pe toate nivelele. Tectonic-Muscat Ottonel ramane, pentru mine, de referinta pentru soiul amintit iar Bacanta ... offf, Bacanta ! Cu Cuartz-ul inca mai negociez, mai lasa el, mai pun eu...

Cricova – am salutat, in trecere, un „Crisseco”. De-abia a murmurat ceva din buze. E prea serios, prea grav. Dar vara, la 40 de grade, cred ca ar fi numai bun. Vinurile linistite sunt OK, baubile, cat platesti – atata ofera. Iar nevasta inca mai e atrasa de „Lacrima Dulce”. Spumant, nu neaparat foarte dulce, dar reusit. Recomand !

Viile Metamorfosis – n-au venit chiar cu artileria grea dar i-am vizitat (acasa la ei, in Dealu Mare) si stiu ce pot sa faca. Nu doar cu Cantus Primus dar si cu cele mai ’pamantene’. Pana si ’fluturii’ livreaza Merlot de calitate. Sa incercati, cand il gasiti, si Syrah-ul lor.

Crama Oprisor – au adus noua ’Jiana Rose’. Interesanta desi, repet, nu ma (mai...) omor dupa stilul asta de venificatie. A mai fost si Dragaica Rosie, asamblaj foarte reusit in categoria lui de pret... si multe povesti. Pentru ca , asa cum sustin ei, fiecare vin trebuie sa spuna o poveste. Iar cei din „Oltenia profunda” au multe povesti bune. Atat rosii cat si albe. Sau roze, daca preferati...

Crama Alira – am (re-)vazut si gustat, din gama „Grand Vin”, Feteasca Neagra si Merlot-ul. Pline de fruct, chiar ’gemoase’, dupa cum chiar ei recunosc. Dar la ei sunt foarte ’baubile’ si cele din gamele de mai jos, atat Concordia dar si Tribun. Au mai adus si un vin de desert, Eleganza pe numele lui, produs prin metoda italiana „recioto”. Strugurii sunt culesi foarte tarziu (ca mai toti de la Alira) si stafiditi ulterior in conditii speciale. Aromele sunt innebunitoare drept pentru care recomand consumul cu ... lingurita. Cu aia mica-mica !

Din pacate timpul alocat festivalului (generos, imi place sa cred, pe la 12 ore) nu mi-a permis sa ajung, totusi, la produsele tuturor expozantilor. Pe cei de la Fort Silvan promit sa-i vizitez, cat de curand, mai ales ca au dezvoltata si componenta de oenoturism. Pe la Budureasca am ajuns vara trecuta si am ramas impresionat. Nu doar de vinuri dar in primul rand de organizare. Atat in vie cat si in crama.

MANCAREA

Feluri multe, toate foarte gustoase. Parca de frica sa nu ramana ’in spatele’ vinurilor. Mie cel mai mult mi-a placut ’guiasul’. Nu stiu ce pun in el (decat in mare) dar le iese exceptional de fiecare data. Si mi-au placut si ’chefii’, in frunte cu Horia Simon si Paul Siserman. Baieti tineri dar foarte talentati. Oameni faini. Foarte interesant si masterclass-ul, in fapt mai mult un show de live-cooking, sustinut de cei doi amintiti. Nu cred sa fi fost multe evenimente de acest fel in nordul tarii...

OAMENII

Despre organizatori am amintit in introducere. Nu-i mai laud pentru ca lumea stie de ce sunt in stare. Sunt la „al-nu-stiu-catelea” eveniment ce pune in prim plan vinul, pe care il organizeaza, incat nu cred ca mai e nevoie sa demonstreze ceva. Le urez „la cat mai multe” si in continuare...

Apoi au fost reprezentantii cramelor, manageri de vanzari sau somelieri. Sau si una si alta, ca la noi e mai greu sa ai de toate.... Pe multi ii stiam de la alte evenimente asemanatoare. Pe altii i-am cunoscut acum. Oameni deschisi, gata oricand sa-ti explice in amanunt (timp sa ai!) cum sa gusti (si sa evaluezi) corect un vin, prin ce metoda a fost facut, cum se alege momentul de cules, etc... Lucruri interesante pentru orice iubitor de vin. De aia zic: mergeti la cat mai multe degustari, prezentari, lansari de etichete ! Veti intalni atat vinuri bune (care pe retail nu prea se gasesc) dar si oameni deosebiti. Care va vor incanta cu povestile nesfarsite ale vinului. Si de la care veti putea invata. Multe !

Un cuvant si despre masterclass-uri. Au fost 4 planificate (pe vinuri) si unul ad-hoc, in prima seara. Gandit si ’pus in opera’ de prietenul Boris, de la Crama Oprisor. In care am putut sa comparam ce (am ajuns sa...) facem noi si ce fac altii. De data asta comparatia a fost in favoarea noastra. Dar s-a si folosit o arma grea: nou lansata eticheta rosie „Cabernet Sauvignon 2015”, aflata (cred) doar la a doua prezentare in Romania! Noi am avut norocul sa ne ’bucuram’ din sticla cu numarul 196 din aceasta editie limitata de doar 22.650 . Jos palaria !

Cele 4 (planificate) n-au fost cu nimic mai prejos: Mihail Manolache ne-a povestit ce si cum s-a facut, de-a lungul timpului, pentru obtinerea vinurilor albe, d-na Mirela Heizer ne-a explicat cum sta treaba cu rose-urile si de ce consumul lor o ia la deal vara de vara iar Razvan Demian ne-a demonstrat cum (si mai ales de ce) moldovenii (de ‚dincolo’) ne-au luat fata cu distilatele. In fine, Septi Crisan a incercat sa ne dumireasca de ce e atat de greu sa afirmi care e mai bun: cupajul sau monovarietalul ? Si ne-a lamurit: ambele sunt bune. In lumea vinurilor bune nu prea (mai) conteaza felul strugurelui cat „terroir-ul” si modul cum e ingrijit, cules si ... lucrat. Ce e „terroir-ul” ? Intrebati la prima degustare sau la primul festival de vin la care o sa mergeti. Veti vedea de ce. Pe majoritatea evenimentelor de acest fel le gasiti chiar pe platforma de fata, www.crameromanesti.ro.

In loc de concluzie...

Nu exista vinuri bune si vinuri rele ! Exista vinuri lucrate corect si ... altele. Exista ani buni si ani mai putin favorabili. In definitiv exista vinuri care ne plac si care ... nu sunt pe gustul nostru !